Monthly Archives: Iunie 2010

See you soon

Imi pare rau, pentru cateva zile blogul ia o pauza. Pentru cat  mai putine zile, sper. Nu e vina mea, doar ca mi s-a stricat calculatorul,  deci nu am acces la internet. De fapt, mesajul asta e dictat prin telefon si tastat dde catre o prietena.

So, see you soon. 🙂

Anunțuri

Primul meu premiu

Mulţumesc,Mădălina>:D<

În continuare premiul merge la Andreea ,Cami,Hubba Bubba,Grapefruit şi Diana 🙂

Recomandări

1.Un film

-My sister’s keeper-

Am decis să iau o pauză de la thrillere,aşa că fac o recenzie la o dramă.

Primul lucru care îţi sare în ochi este distribuţia,din care face parte Cameron Diaz.Nu cred că pot să îl prezint ca pe o capodoperă,însă poate fi încadrat cu uşurinţă în topul filmelor bune.

Iniţial personajul principal este Anna,care a fost născută pentru a ajuta-o prin transplant de diferite organe pe sora sa bolnavă de cancer,Kate.Când este obligată să facă un transplant care ar costa-o o viaţă uşoară,Anna decide să-şi dea părinţii în judecată pentru emancipare medicală.

De aici veţi vedea cum evoluează povestea.Recomandarea mea e să ţineţi pe aproape un pachet de şerveţele,este un film emoţionant până la lacrimi (de menţionat că plâng foarte greu la un film)

Aici trailerul.

2.O carte

-Tess d’Ubervile-

Thomas Hardy

Romanul este povestea tinerei Tess,o fată simplă,deosebit de frumoasă,care provine dintr-o familie de ţărani care află că se trag dintr-o familie cu renume,dar ruinată cu mult timp în urmă.

Departe de a profita de acest lucru,numele lui Tess constituie un blestem pentru ea,din acesta născându-se toate problemele ei.De la un punct povestea ei se transformă în una de dragoste,însă devenită imposibilă din cauza unui secret din trecutul lui Tess.

E o dramă interesantă,perfectă pentru iubitorii de romane clasice de dragoste.Romanul are ecranizări din 1959,1998 şi 2008.Nu ştiu ce să vă spun despre ele,nu le-am văzut încă.

3.O piesă

-Jason Walker: Down-

I shot for the sky
I’m stuck on the ground
So why do I try, I know I’m gonna fall down
I thought I could fly, so why did I drown?
Never know why it’s coming down, down, down.

Sper să vă placă:)

Akinator

Pentru cei care nu ştiu,Akinator e o pagină  web.De fapt un fel de joc cu întrebări.

Tot ce trebuie tu să faci este să te gândeşti la o vedetă şi să răspunzi la întrebările puse,iar in final Akinator îţi va ghici starul.

L-am făcut de câteva ori,cu vedete diferite,desigur,şi le-a ghicit de fiecare dată.De la Leighton Meester până la Louie Anderson:))

Creează dependenţă.

http://en.akinator.com/

Mulţumesc sursei:)

Englezo-mania

Mai ţineţi minte cum acum vreo 50 de ani (mai mult sau mai puţin) „la modă” era limba franceză.Limba de fiţe,pentru cei din înalta societate,amestecată intens cu cea română.

Erai chic dacă salutai cu Bonjour,mergeai la teatru cu maman et papa,erai privit cu consideraţiune consideraţie când introduceai câteva citate ale marilor scriitori/poeţi francezi şi câştigai o urmă de respect când  îţi dădeai cuvântul de onoare Parol!.

Nu ştiu cum sunteti voi, (o dau pe Creangă) dar eu când eram mai mică şi mi se povesteau astea mi se parea din cale afară de penibil.Adică,de ce să-ţi dai aere cu o limbă străină când o ai pe a ta? -eram patrioată.Şi acum pare puţin amuzant.

Dar totuşi,nu facem exact acelaşi lucru cu limba engleză?Câţi puteţi spune că nu folosiţi cuvinte şi expresii care nu au nici-o legătura cu româna?

Eu,personal sunt la un profil bilingv-engleză şi parcă îmi vine foarte uşor să introduc engleza in limbajul zilnic.Şi nu numai eu,peste tot aud wtf,say what? sau un simplu Hi!

O statistică spunea că îţi este mult mai uşor să îţi exprimi unele sentimente într-o limbă străină,iar cum engleza e populară: 0-1 pentru engleză.

Ştiu că se spune că aceasta va deveni universală,fiind cea mai cunoscută din lume,dar tare mi-e teamă să nu fie doar un moft,şi să nu fim văzuţi peste ani cam lame,you know what I mean?:)

Şi dacă tot am vorbit despre franceză:

Music or what?

Ăsta probabil va fi un moment în care voi fi numită demodată,mult prea conventională,etc.La ce mă refer?La muzică.

Mai ţineţi minte cât de fabuloasă,extraordinară,inovatoare li se părea tuturor piesa Innei-Hot.Şi de atunci parcă s-a dat startul la nebunie.Inna,Edward Maya,Deepcentral,Tom Boxer si tot felul de dj dubioşi.

Să lămurim un lucru:nu am nimic cu genurile astea,sunt recunoscatoare că au mai curăţat manelele,dar totuşi reprezină doar un stil,nu întreaga industrie muzicală româneasca.

Da,e un gen popular.Da,a prins bine la multime,dar v-ar omorî puţina diversitate?

Suntem ca un copil mic care adoră ciocolata.Şi face prostia să nu mai mănânce nimic decât ciocolată,şi in final o să ajungă în stadiul în care o să îi fie greaţă doar sa-şi amintească de ea.Aşa şi noi.

Muzica de club se aude pe orice terasă,din orice maşina de cocalar care şi-a lăsat manelele pentru acasă şi a decis ca Inna e mai cool.Şi formaţii ca Vama,Taxi,Holograf,Activ sunt lăsate să se bucure când mai prind vreun concert.

Sau mai rău,incep să cânte un stil care nu li se potriveste.De exemplu,anul trecut la un concert Voltaj a încercat să adopte muzica de club.Parerea mea?Epic fail!

Dacă tragi un ochi la comentariile de pe Youtube la piesele din 2000,ai să observi sute de melancolici care s-au săturat de „Take me higher” şi „Walking like do you” deplângând vremurile bune.Nici să cădem în cealaltă extremă nu vreau.Tot ce aş vrea ar fi să se uite puţin de comercialitate şi să se mai audă câte o piesă pe care dacă o dai mai încet auzi şi altceva decât un bass monoton.

Oricum,e doar un alt curent care vine şi trece pentru că nimeni nu ştie cum să alterneze muzica.

Get over it

De când mă ştiu nu am putut face încă un pas înainte dacă imi trecea prin faţă o pisică ce avea nenorocirea de a fi neagră fără a face 3 paşi in spate (7 pentru excentrici) si de a face ‘nşpe cruci,cu mâna/limba,nu am putut sparge o oglindă fără a calcula viitorii şapte ani de ghinion,nu am putut să nu mă uit in spate cu regret când treceam pe sub o  scară/schelă sau să ma intorc acasă cand uitam ceva ca deh,e nenoroc.

Şi chiar faceam toate prostiile astea sub influenţa multor persoane din jurul meu.Şi mă gândesc cât de penibilă trebuie să le fii părut puţinelor persoane normale.

Dar ce e drept,nu eram singura.Ţin minte că am citit într-o revistă că o vedetă (din România,evident) şi pe covorul roşu de s-ar afla şi ar trece o pisică prin faţa ei (de unde pisică pe covorul roşu,e un mister) tot ar face 3 paşi înapoi,zeci de cruci,după care ar defila fericită.Şi mă mai intrebam de unde vine influenţa.

Pe bune,ai crede că după atâta evoluţie,atâtea descoperiri ştiinţifice oamenii s-au lămurit că nu există nici o legătură între o amărâtă de pisică şi faptul că tu ţi-ai pătat cu cafea camaşa la servici sau nu ai caştigat la Lotto sau că în decursul a şapte ani de la spargerea unei oglinzi ai avut câteva neplăceri.Pun pariu că ai avut şi noroc.

Aşa că înceteaza să dormi cu un simbol al unei potcoave sub pernă (sau dacă eşti cu adevărat disperat-cu una reală),nu te uita tremurând în calendar când spargi o oglindă şi întoarce-te fără probleme din drum,ieşi cu curaj afară pe vineri 13,dacă te va călca o maşină,nu va fi din cauză că nu te-ai ţinut de superstiţii.

PS:Aţi observat diacriticile?:))